Pages

5 aprilie 2012

"Pe jumătate moartă" de Kim Harrison


Pe scurt: Balul de absolvire al lui Madison a fost mortal – la propriu. Din cine ştie ce motiv, ea a fost ţinta unui spintecător al întunericului – da, genul acela de spintecător – decis să scape de ea, cu trup şi suflet. Dar, înainte ca spintecătorul să-şi încheie treaba, Madison a reuşit să-i ia amuleta ciudată şi strălucitoare şi să scape. Acum, e captivă pe Pământ – moartă, dar nu dispărută. Cumva, amuleta îi oferă iluzia unui corp, permiţându-i să trăiască la limita dintre viaţă şi moarte, undeva între acum şi ceea ce urmează. Nu ştie de ce, spintecătorul întunericului e pe urmele ei, dar ea n-are de gând să stea cu mâinile în sân şi să lase soarta să-şi urmeze cursul. Cu puţină ingeniozitate şi cu ajutorul unui spintecător al luminii (unul dintre tipii buni! poate…), dar şi al băiatului de care e  îndrăgostită, precum şi al (o, da!) îngerului ei păzitor, Madison e gata să-şi ia destinul în propriile mâini o dată pentru totdeauna, înainte ca acesta să o controleze pe ea. Asta dacă ea crede în asemenea lucruri.

Opinia mea: Primul lucru pe care trebuie să-l spun despre Pe jumătate moartă este că îmi place la nebunie coperta, care o ilustrează foarte frumos pe Madison (deşi este păcat că nu pot să îi văd şuviţele mov din păr). Legat de subiect, este foarte original începutul, deoarece personajul principal, Madison Avery, este deja moartă. Deci pe lângă faptul că este tipa nouă şi ciudată de la ea din şcoală, mai este şi spintecată de însuşi Cronometrorul întunericului Kairos în noaptea balului. Lucru deloc uşor de îndurat. Astfel ea reuşeşte cumva să îi fure amuleta sa, care îi oferă iluzia unui corp fizic. Şi de aici lucrurile încep să se precipite. Acţiunea este alertă (poate prea alertă uneori), plină de umor şi răsturnări de situaţie, fiind o lectură uşoară şi amuzantă, în special şi datorită capitolelor scurte şi a naraţiunii la persoana I.
O ador pe Madison. Este rebelă, amuzantă, inteligentă, o mică punkistă ironică. Barnabas, un spintecător al luminii, este extrem de stresat toată cartea şi încearcă să o scoată pe Madison din toate buclucurile în care intră (care de regulă au legătură cu Kairos şi Nakita, o spintecătoare a întunericului). Josh, categoric viitorul iubit al eroinei în următoarele cărţi, este drăgălaş şi simpatic, iar Grace, îngerul ei păzitor, m-a făcut să râd cu lacrimi la fiecare replică spusă de ea. Se tot tachinează cu Madison mai mereu, şi ăsta a fost un mare atu al romanului. Totuşi, mi se pare că volumul s-a încheiat cam prea repede, Harrison mai trebuia să ne lămurească în câteva aspecte. Cred că asta se va întâmpla în volumul al doilea al seriei, Moartă şi înviată.


Citat preferat: 
-Era logic ca tipa frumoasa sa fie spintecatoare a intunericului.
-Frumoasa? Nakita e o spintecatoare a intunericului.
-Sunteti cu toti absolut superbi. V-as putea deosebi intr-o multime bazandu-ma doar pe chestia asta.
(Madison şi Barnabas)

Date tehnice: 
Titlu original: Once Dead, Twice Shy
Autor: Kim Harrison
Editura românească: CorinTeens
Traducere: Laura Blebea
Nr pagini: 256
Apariţie:
2011
Notă: **** (din 5)
 
Melodie: Avril Lavigne - Bad Reputation

5 comentarii: